Convenția Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat
Care sunt demersurile întreprinse de către UNBR pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat și care este perioada de timp estimată până la ratificarea și punerea în aplicare a convenției? (Întrebare adresată de Av. Mușat Cristian-Ionuț, Baroul București)
Răspuns UNBR
Convenția Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat reprezintă cel mai important proiect european dedicat profesiei din ultimele decenii, fiind primul tratat internațional cu caracter obligatoriu consacrat exclusiv protecției independenței avocatului și garanțiilor exercitării profesiei. Convenția a fost adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei la 12 martie 2025 și deschisă spre semnare la Luxemburg, la 13 mai 2025.
Până în prezent, Convenția Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat a fost semnată de 26 de state. Evoluția semnărilor a fost foarte rapidă pentru un tratat al Consiliului Europei.
România a semnat Convenția la Strasbourg, la 21 octombrie 2025, devenind unul dintre statele europene care și-au asumat oficial aceste standarde de protecție a profesiei de avocat. (UNBR: Moment istoric: România a semnat Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat, Strasbourg, 21 octombrie 2025)
UNBR a avut un rol activ încă din faza de elaborare a Convenției. Proiectul Convenției a început în 2018, iar UNBR a transmis puncte de vedere către Guvernul României încă din anul 2020, precum și observații către Comitetul Director pentru Cooperare Juridică (CDCJ) al Consiliului Europei în 2024, o parte dintre acestea fiind reflectate în forma finală a documentului.
UNBR a colaborat constant cu CCBE (Consiliul Barourilor Europene), a participat la consultările organizate de Comitetul de experți pentru protecția avocaților (CJ-AV) și a susținut permanent, inclusiv prin poziții publice și dialog instituțional, necesitatea adoptării unui instrument juridic obligatoriu pentru protejarea independenței avocatului.
În plan intern, UNBR a sprijinit activ semnarea Convenției de către România și continuă să susțină accelerarea procedurii de ratificare. În cadrul Congresului Avocaților 2025 a fost adoptată inclusiv o moțiune privind ratificarea Convenției, prin care profesia solicită autorităților transformarea rapidă a acestui angajament european într-o obligație juridică efectivă.
După semnare, următoarea etapă este ratificarea de către Parlamentul României, în conformitate cu art. 91 din Constituție, urmată de adaptarea legislației interne pentru aplicarea efectivă a standardelor Convenției.
(Mai multe informații privind implicarea UNBR în susținerea și promovarea Convenției Europene privind protecția profesiei de avocat)
Din perspectiva UNBR, ratificarea nu trebuie privită ca o simplă formalitate diplomatică, ci ca un proces legislativ amplu, care presupune:
– consolidarea protecției confidențialității avocat–client;
– garanții suplimentare împotriva intimidării și presiunilor asupra avocaților;
– reguli clare privind perchezițiile și interceptările;
– protejarea independenței barourilor;
– prevenirea identificării avocatului cu clientul său;
– mecanisme efective de investigare a amenințărilor și ingerințelor împotriva avocaților.
În ceea ce privește calendarul estimativ, în prezent nu există încă un termen oficial anunțat pentru finalizarea ratificării. Procedura depinde de inițierea proiectului de lege de ratificare de către Guvern și de parcursul parlamentar ulterior.
La nivel european, Convenția va intra în vigoare după depunerea a opt instrumente de ratificare, dintre care cel puțin șase trebuie să provină de la state membre ale Consiliului Europei.
În mod realist, dacă procedura legislativă este tratată cu prioritate, ratificarea și primele măsuri de implementare ar putea avea loc într-un interval de aproximativ 1–2 ani. Totuși, punerea deplină în aplicare va presupune și un proces ulterior de armonizare legislativă și instituțională, precum și elaborarea unor mecanisme concrete de protecție și monitorizare.
Răspunsul la următoarea întrebare va fi publicat la data de 27.05.2026
Răspunsuri anterioare:
05.05.2026: #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială
06.05.2026: #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate
07.05.2026: # 4 Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați
08.05.2026: #5 Calificarea răspunsurilor generate de AI ca posibilă consultanță juridică ilegală
11.05.2026: #6 Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice
12.05.2026: #7 Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat
13.05.2026: #8 Publicitatea profesională a avocaților și necesitatea unei relaxări
14.05.2026: #9 Limitele deontologice ale utilizării tehnologiei în formularea opiniilor juridice
15.05.2026: #10 Obligații de transparență pentru platformele care oferă conținut și soluții juridice
19.05.2026: #12 Consolidarea monopolului avocațial în fața platformelor digitale
20.05.2026: #13 Conceptul de „avocat al familiei” și asistența juridică preventivă
21.05.2026: #14 Autoritatea avocatului în societate și statutul său profesional
22.05.2026: #15 Viabilitatea economică a profesiei de avocat în următorii ani
25.05.2026: # 16 Platforma e-UNBR și Digitalizarea profesiei ca instrument de sprijin
Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #17: Convenția Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat (Întrebare adresată de Av. Mușat Cristian-Ionuț, Baroul București) apare prima dată în UNBR.